Rome in August- to or not to?

Third time is a charm? Pe romaneste spus, cu bune si cu rele, desi nu ne-am fi inhamat la atata umiditate mediteraneana daca ne-am fi putut imagina cu adevarat consumul motivational!

Oricat imi tresalta inima in plina plimbare prin frumoasa capitala a Italiei, cu bijuteriile ei de ruine si ramasite de istorie si arhitectura, nu voi mai planifica o revenire in luna august. Am purtat cele mai umede haine si am cautat in permananta izvoarele lor de apa potabila-disponibile des in oras si formandu-se coada si acolo, nu doar la intrarea catre obiectivele turistice. Si poate ca o a doua invatatura de mine, pentru cei care se tin de o planificare fixa, pusa pe hartie inca de acasa: de rezervat, on-line, biletele din timp! Ca sa se creasca nivelul de predictabilitate!

Cu naduful varsat, lauda acum dragii metropole! De la Colosseum pana la Tibru, de la Fontana di Trevi si pana la orice loc pitoresc pe care poate nu l-am strabatut la pas de data aceasta, Roma ramane un loc de legenda, un oras reper istoric, o culme gastronomica- cine poate spune ca nu-i plac pastele sau pizza sau gelato? Sau a exersa limba italiana!

Nu am indraznit sa incepem periplul nostru de acum altfel decat cu un popas mai consistent la Colosseum, langa care troneaza maret Arcul lui Constantin. Prilej de multe poze, ca sa se obisnuiasca deja si pustiul, si pentru ca e facil si la indemana sa facem asta. Cele doua obiective impunatoare nu cer nimic mai putin decat poze din profil si din toate unghiurile posibile! Fiecare turist incearca sa fie cat mai creativ. Uneori se pierde din timpul de contemplare, insa in miezul amiezii, cautand umbra si pauza de hidratare, ne-am pironit privirea pe ramasitele maretelor ziduri. Ramasitele sunt ele insele marete!

Aveam sa dedicam mai mult timp Colosseumului, Colinei Palatine si forumului Roman in zilele urmatoare. Indepartand-ne de acestea, pentru ca soseaua era blocata pe un sens ( constructii in curs), ne-am pozat chiar in stil vedere cu pespectiva adanca!

Si cum aveam sa redescoperim ca nu e timp de odihna in Roma, caci imediat iti apare in cadru urmatoarea minune, la aproape o aruncatura de bat, iata si Columna lui Traian, frumoasa dantela asezata pe vechea columna rezistand cu stoicism trecerii timpului, cat si valurilor de turisti. In varf nu se mai regaseste originala statuie a imparatului Traian, ci, la porunca papei Sixt, in 1587 a fost asezata statuia din bronz a Sfantului Petru. Razboaiele dintre romani si daci rezoneaza puternic cu istoria timpurie invatata la scoala, culminand cu cucerirea Daciei. Inaltimea de 40 de m este data de cele 18 blocuri de marmura de Carrara, detaliu care ma duce cu gandul la Irving Stone si la cartea lui "Agonie si extaz".

Dupa o binemeritata pauza la cazare, aflandu-ne nu departe de cel mai mic stat independent din lume, iata-ne ajunsi cu usurinta si la Vatican: cu vedere in prag de seara deja. Speciale cartoline obtinute cu Piata Sfantul Petru, Basilica, fantanile arteziene unde se jucau pescarusii, oficiul postal propriu, "Barca lui Petru" -replica a unei ambarcatiuni antice donata papei Francisc si expusa din 2023.

Aveam sa ne intoarcem in orasul celor peste 800 de locuitori, pazit de garda elvetiana si unde, pe teritoriul celor 15 km de muzeu, se afla si Capela Sixtina, cu tavanul pictat de marele Michelangelo!

 Ne-a uns sufletele doamna care canta la harpa undeva in drum spre Castello Sant' Angello- cunoscut si ca Mausoleul lui Hadrian, transformat din mauzoleu in fortareata, inchisoara, palat, acum functionand ca muzeu. Am trecut apoi pe langa baruletul acesta incarcat de carti- o biblio-vinoteca cum mi-ar placea sa gasesc pe mai multe din drumurile mele! 

Inaintand pe malul Tibrului, admirand Palatul de Justitie- o cladire tare baroca, ne-au chemat convingator un live band cu miza italiana, precum si un italian performand in engleza niste "oldies" de prin anii '90. Nu am putut sa nu ramanem pana la ceas de noapte.

A doua zi am fost destul de inspirati sa ne incepem itinerariul cu Fontana di Trevi, rezonabil de aglomerata zona, caci ajungand in prag de seara, ramai blocat in multimea care vine flamanda si odihnita. Am gasit-o ingradita, cu access limitat de alta coada, dar la fel de magnifica precum ne-o aminteam! Fantana baroca arteziana, cap de apeduct Aqua Virgo, e dominata de figura zeului Neptun, aflat intr-un car in forma de stoica. Carul este tras de doi cai de mare si de doi tritoni. In stanga si in dreapta lui Neptun stau statuile Abundentei si Sanatatii. Legenda urbana spune ca daca arunci un banut cu mana dreapta spre spate, peste umarul stang, in fantanta, te vei reintoarce la ea. Monezile sunt in zilele noastre stranse noaptea si donate unei asociatii caritabile.

Ne-a primit cu prea mare caldura si Piazza de Spania. Cu fantana cea faina in forma de barca, cu treptele mereu insorite sau incalzite de trecatori, 137 de trepte ce fac legatura dinspre fantana spre bisericuta Trinita de Monti, piata este loc de intalnire sau punct de plecare inspre cumparaturi de lux. 

Dupa ce am descoperit toate acestea, am luat metroul, grabiti, iar spre Vatican, unde la ora 12 (duminica), era asteptata rugaciunea rostita chiar de papa insusi. Intr-un mod miraculos, am ajuns in Piata Sf Petru la ora 11:58, iar papa a inceput sa ni se adreseze de la balcon peste doar 2 minute. Multimea era densa, venita de departe. Papa a vorbit in italiana si engleza. Rugaciunea a fost si despre si pentru pace.

Ne-am umplut apoi sticla cu apa de la izvorul care era la indemana, chiar acolo, si am vizitat frumoasa basilica  papala Sf Petru, unde ceremonia duminicala era inca in curs. Am aflat ca biserica este construita pe locul mormantului Sfantului Petru (rastingit de imparatul Nero care l-a considerat responsabil de incendierea Romei), cupola fiind proiectata partial chiar de Michelangelo.  Constructia ei a durat peste 100 de ani. 91 de papi sunt ingropati sub biserica. Ca si regula stricta de tinuta, nu se poate intra cu umerii  neacoperiti.

Oarecum incarcati prea mult, dar cu siguranta si doborati de arsita care cuprinsese orasul, ne-am retras la masa.  Panteonul ne-a asteptat rabdator, desi nu am mai gasit bilete chiar pentru acel moment. "Templul tuturor zeilor" construit de imparatul Hadrian, a devenit lacas de cult crestin din secolul al VII-lea.

Dupa Piata Navona (in vechime stadionul lui Domitian) si frumoasa fontana dei Quattro Fiumi/fantana celor patru rauri, am intrat in bisericuta din piata (Biserica Sant'Agnese in Agone) si am declarat program de voie pentru seara. Cu accent pe Roma culinara!

Aventura matinala de ziua urmatoare ne-a dus la Bocca de la Verita- din marmura Pavonazzetto, cea care va musca mana oricarui mincinos. Cripta lui Hadrian din Basilica di S Maria in Cosmedin vine la pachet, caci iesirea este acum orchestrata prin basilica.

Intremati si crezand ca este prea devreme inca pentru a fi doborati de razele soarelui, ne-am inhamat si la a parcurge vastul Forum Roman si Colina Palatina. Biletul era unul care oferea access si la Colosseum, a doua zi. Pozele de mai jos nu au nevoie de cuvinte in plus, insa de retinut ca nu se poate rata acest centru politic, religios si cultural al Romei Antice. Dupa caderea impreriului, acest loc a fost chiar si camp de pasunat. Forumul Roman gazduia diferite structuri uriase, inclusiv templul lui Vesta, unde fetele cu varste cuprinse intre 6 si 10 ani erau pregatite pentru a deveni preotese. Cea mai mare structura a templului este basilica lui Maxentius.  Unul dintre cele mai vechi temple ale Romei, cel al lui Saturn, face parte tot din forumul Roman, cu 8 coloane in picioare inca. Aici se afla si ramasitele lui Iulius Cezar, locul unde acesta a fost incinerat fiind acum in ruine, dar poate fi omagiat inca. Forumul a servit si ca loc al executiilor publice- precum cea a celebrului orator roman Cicero, ucis de Marc Antoniu.

Monumentul lui Vittorio Emmanuelle al doilea/Vittoriano, inaltat pentru a celebra independenta italiana, nu te lasa sa treci fara sa intorci privirea si sa te opresti pentru vizita.

Drept cina, am ales pasta, intr-un vechi restaurant in apropierea Panteonului, decretand, cum era de asteptat: "squisito"!

Dis de dimineata spre Colloseum si am petrecut acolo cateva ore bune, in ciuda faptului ca am explorat fiecare zona de umbra cu aceeasi ardoare pe cat ne-am concentrat pe partea de istorie! Cel mai mare amfiteatru construit vreodata, nu e de mirare ca reprezinta si cel mai vizitat monument istoric din Italia. Numele actual provide de la colosul lui Nero, o statuie gigantica de bronz amplasata in vecinatate. Colosseumul a fost ridicat pe un fost lac artificial care apartinea palatului lui Nero. Gazduia lupte de gladiatori, executii publice si in zona de tuneluri subterane erau tinute chiar si animale salbatice. Caldirea este veche de aproape 2000 de ani si are 80 de intrari. 76 din ele erau folosite de publicul larg, cat despre celelalte 4, ei bine, demnitarii intrau prin portile de sud si nord, iar celelalte 2 porti aveau roluri diferite. Poarta vietii ( aflata in partea de est) era cea prin care intrau gladiatorii inainte de a incepe spectacolul. Poarta Mortii ( la vest) era locul prin care erau scosi gladiatorii pierzatori.

In ultima zi ne-am operat apoi turul de ramas bun de la oras, ghiftuindu-ne cu inghetata- doar gasisem o gelaterie cu 150 de arome, asa ca ne-am straduit sa gustam cat mai multe dintre acestea.

 Marele final fiind dedicat unor cannoli di Sicilia, caci doar aveam copilul pofticios cu noi!