La Corbu
Am plecat spre Corbu urmand o idee un pic nastrusnica. Am
ajuns in prag de rasarit, de abia aparuse 6 pe ceas. Am inceput cu pozele mele
preferate: marea si soarele! Multe, multe, fara asa mult farmec acasa, de departe,
fara sa auzi cum se sparg valurile de nisip, si de tine, si de rasarit! Cu blanosul
de Saint-Bernard cu noi! Haha, poftea puiul la toate prieteniile din lume! Cu
vloggerul in devenire, haios inca! Cu oameni care sunt altfel atunci cand li se
da voie sa fie liberi!
Plaja din Corbu in prag de trezire:
Am inaltat cortul-zmeu pe corpuri de buturugi mancate de
soare. Cu multa hahaiala, a vacanta si a escapada! Am cautat fructele marii, rascolind plaja bogata si
ne-am propus sa fim creativi acasa, inspre amintire si joc. Mi-au trecut multe firimituri
de nisip prin par si vantul a fost cu noi, un puternic si omnipresent! Ne-am facut
baile si balacelile in mare, ne-am jucat cu mingea pana a fost crantanita de
colti de caine. I-am luat apoi mingea lui!
Plaja din Corbu in miez de zi:
Ne-a fost foame, am gasit cherhanaua la indemana, si inca
doua locuri. O intreaga aventura de oraseni comozi si cu asteptari! Plaja s-a
umplut de altii oameni de la mare departare, ajunsi aici de pe alte plaje pline
sau poate si ei in cautare de o plaja si o mare doar a lor! Ne-am strans
multicei, aglomerati un pic spre capetele plajei, dar atmosfera aducea a Vama cea
de pe vremuri. Cand ne placea! Si, poate din pacate, fara muzica folk si rock!
Plaja linistita din Corbu, spre seara, la ceas de pescarusi latrati:
Inainte sa ne dezmeticim bine si cand abia faceam planurile grozave
pentru seara, a fost o prima muscatura. Am fost atacati rapid si am facut cele
mai grabite bagaje, caci eram asaltati de cei mai agresivi si mai multi tantari!
A fost si asta o prima data, dar si o expediere neasteptata de pe plaja care
ramanea doar naturii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu